Generatia,  este o comunicare tinuta la Simpozionul: Progres in Stiinta Calculatoarelor, PROCOMP’89, Bucuresti, 28-29 septembrie 1989

Summary:

Generatia, infinit would sugest the necessity of creating a new technical accessory meant for achieving in a pragmatic and participative way, an anticipative philosophic vision approaching the latest possibilities of aplication in electronics and information . A comprehensive and interdisciplinary
conceptual background is compulsory in developing a new concept: the double-interface terminal, that attempt to realise the connection between the two different manners in approaching the real, the formal and the informal one, and finaly leads to metadisciplinary definitions concerning huan and natural sciences, as well. Inplementation of a natural beofeedback processor and of related test chains represents a second interface added to the usual one and implie mutual conditioning and cooperation.

Keywords: informal, coherence, double-interface, bio-feedback

Rezumat:
“Generatia 5, infinit” sugereaza crearea unui accesoriu tehnic ca o modalitate
de a realiza pragmatic, participativ o viziune filosofica anticipativa de abordare
a celor mai noi posibilitati de aplicare a electronicii si informaticii. Crearea unui
cadru conceptual larg, interdisciplinar serveste introducerii unui concept nou,
terminalul cu dubla interfata, care incearca sa creeze o punte de legatura intre
cele doua moduri distincte de abordare a realului, formal si neformal, pentru
a conduce in final la definiri metadisciplinare pe domenii atat de distincte ca
cele ale stiintelor social-umaniste si ale stiintelor naturii. Implementarea unui
procesor [natural] de biofeedback si a unor lanturi de teste aferente constituie
o a doua interfata care se adauga interfetei obisnuite, realizand o conditionare
si o interpotentare reciproca.

Cuvinte cheie: neformal, coerenta, dubla interfata, bio-feed-back

Generatia 5, infinit

Vom prezenta la inceput un scurt istoric al principalelor descoperiri din istoria
stiintei si tehnicii care au produs mutatia psihologica ce face posibila definirea
unor concepte ca cel al calculatorului de generatia 5,infinit.

In anul 1834 Ch. Babage a elaborat principiul de functionare al unei masini de
calcul ; in 1887 Holerith realizeaza un sistem mecanic cu cartele perforate. In
1924 prin cercetarile efectuate de psihiatrul german Hans Berger incepe studiul
biocurentilor creierului uman si descrie undele si ritmurile cerebrale fundamentale Alfa si
Beta. In 1941 N Miller “Social learning and imitation” cuprinzand fundamentele
teoretice ale feed-backului. Intre 1946-1956 se dezvolta prima generatie de
calculatoare iar intre 1957-1963 a doua generatie. In 1960 J. Kamia face
primele studii sistematice asupra bio-feed-backului. Intre 1964-1981 se
dezvolta generatia a treia de calculatoare iar in 1977 Steve Jobs si Wozniak
scot primul calculator personal. In 1981 este lansat proiectul japonez pentru
calculatorul de generatia 5. Intre 1982 si 1989 se se dezvolta generatia a 4-a iar
aparitia calculatorului de generatia V-a este prevazuta pentru anii 1990 (1, p
183).
La nivelul mentalitatii omului de stiinta primele generatii de calculatoare au dat
nastere unor modele mecaniciste asupra lumii si omului. A aparut metafora om-
calculator care mai opereaza si astazi si se nasc firesc primele reactii la
posibilitatea de instrainare a omului. Imaginea omului generata de stiinta
timpului era aceea a unui om mecanic stapan al unei lumi mecanice. In acest
regat al cantitatii in care totul era privit prin metafora mecanismului, omul,
subordonat paradigmei timpului sau dadea curs tendintei de a se adapta mai
degraba pe sine la calculator decat de a-l adapta pe acesta la sine. Domina
limbajele masina si “incastrarea in banda de productie risca sa fie insotita de o
incastrare informationala” (2. pag 71). Dar echilibrul este repede restabilit;
mediul creat de tehnologia computerelor face posibila si o aboradare obiectiva a
subiectivitatii umane. Apar tehnicile de bio-feed-back (6) si ulterior pe baza
traseelor EEG si a modificarilor metabolice se propune denominarea unei a patra
stari fundamentalae de constiinta alaturi de vis, veghe si somn (7), stare care
unifica nivelul constient al starii de veghe cu nivelele inconstiente ale visului si
somnului profund. Apare ideea adaptarii calculatorului la om si se dezvolta
ulterior conceptul de interfata prietenoasa. Apar logicile multivalente si apoi
infinit-valente: J Lukasiewicz (1956), H. Reichenbich (1935), L.E. Post (1929),
S.O. Eleane (1938), G.C. Moisil (1940) tine in 1972 lectii despre logica
rationamentului nuantat (42, pag. 199).

Se fac cercetari asupra creativitatii umane si in general asupra zonei profunde a
omului si a lumii si se nasc primele modele de unificare a fortelor fundamentale
ale naturii, teoriile de supergravitatie si teoria superstringurilor (26), si modele
in care activitatea mintala a omului la nivelul cel mai profund interfereaza
aceste zone profunde ale realitatii obiective (4, 8, 12, 34). Apar de asemeni idei
idei si proiecte (43, pag. 255) pentru o noua familie de calculatoare si
dispozitive electronice orientate spre completarea posibilitatilor mintii omenesti
cu functii inexistente sau rudimentare la ora actuala (42, pag. 243, 2, pag. 159)
si se pune chiar problema unor tehnologii de acces in profunzimile lumii
materiale (vezi conceptul de Ortotehnologie (1, 2, 34).
In acest context de idei in care vechea mentalitate a omului ca stapan al naturii
comuta intr-o mentalitate a omului ca aliat al naturii (9) trecandu-se de la o
viziune coperniciana a naturii si omului la cea antropica (32). Incep sa se
contureze sperante noi pentru stiinta si tehnologia mileniului 3.
Aceste tehnologii vor antrena schimbari mari la nivelul civilizatiei umane. In
cadrul unui proiect al Universitatii Natiunilor Unite (UNU) analiza pe calculator a 60 de
tendinte globale ale lumii contemporane a demonstrat ca tehnologiile moderne,
vectorul electronica-informatica, constituie tendinta cu cea mai mare influenta
asupra celorlalte tendinte (21). Regasim aici afirmatia marxista ca schimbarile
tehnologice produc schimbari ale fortelor de productie iar acestea sunt
principalul vector al schimbarilor sociale, putand fi nominalizate civilizatiile
dupa tipul de forta fizica ce sta la baza fortelor de productie; ar exista stfel o
civilizatie electro-slaba (dezvoltand tehnologii electronice), o civilizatie cromo
-dinamica (folosind tehnologia fortei de culoare din nucleul atomului deci
energia atomica) si una supergravitationala (10), cea din urma utilizand energia
celei de a patra forte fundamentale a naturii, ar putea deschide posibilitatea
unei civilizatii antientropice (3,9). In modelele aparute in stiinta si filosofie in
urma acestor descoperiri cruciale, omul isi recapata chipul sau originar, chip
redefinit de filosofia marxista prin idealul omului multilateral dezvoltat, acel om
“aspirand si expirand toate fortele naturii” pentru a umple din nou lumea de la
zona profunda a vidului cuantic pana la dinamica fenomenelor sociale si a
fortelor naturii.
In urma descoperirilor amintite, o serie de modele care iau in considerare
aspectul profund, informational al realitatii (1, 11, 12, 8) fac posibila definirea
unei generatii verticale care sa ia in consideratie nu numai aspectul cantitativ al
informatiei ci si pe cel calitativ, neformal, fenomenlogic (1,2). Generatia 5,
infinit nu este o noua generatie de calculatoare in acceptia clasica a conceptului
care vizeaza in principal imbunatatiri ale performantelor devenite deja clasice:
capacitatea memoriei, viteza de acces la memorie, viteza de calcul etc., la care
se adauga sisteme de operare si limbaje de programare cu facilitati cat mai
largi si in acelasi timp cat mai accesibile unui utilizator cat mai putin
experimentat – ci este o aboradare metateoretica a complexului individ uman -
informatie – tehnica de calcul, structurat pe o asa zisa verticala incepand de la
profunzimile psiho-motivational-cognitive introdeschise spre un mediu fizic
subcuantic ca nivel fundamental al realitatii lumii materiale si trecand prin
comportamentul individual spre un nivel superior – societatea – dar si conexat
prin bucla de reactie intre toate aceste nivele si si mai ales centrate pe un model practic de
realizare a lor.
Dualitatea formal-neformal este abordata in acest model prin dualitatea ordine-
entropie. Sistemul cu cele mai pregnante caracteristici antientropice il
constituie organismul uman, culminand cu activitatea sistemului nervos central
(SNC). Este remarcabil de evidentiat si aspectul modalitatii in care s-a creat
acest sistem vizibil in conditii care sfideaza termodinamica clasica. evidentiate
recent de de teoria stabilitatii unui sitem departe de echilibru enuntata de
Prigogine. Anatomic SNC este discontinuu, el este format din celule specifice si
in ultima instanta din atomi dar prin functionalitatea sa, activitatea electrica a
coerenta a neuronilor si datorita faptului ca “la coerenta materia capata
uimitoare proprietati ondulatorii” (14), realizeaza interfata cu un domeniu
continuu, de camp, al unui mediu profund, subcuantic, avand potential
informational infinit. Istoria universului este privita astazi ca o succesiune de ruperi de simetrie in care fiecare rupere dezvolta un nou continuu spatio-temporal pentru organizarea structurilor iar universul este o gigantica fluctuatie in vacuum (10), fluctuatie care constituie o polarizare plus-minus a vidului astfel incat suma valorilor fizice sa fie zero (15, pag. 122). Capacitatea unor sisteme de a stabili o legatura cu originea restabileste simetria si unitatea acestora conform paradigmei holiste fiecare sistem devine propria sa origine si centrul evolutiei (15). Aceasta capacitate de feed-back cu originea ar putea fi actualizata datorita principiului repetitiei filogenezei prin ontogeneza (32) si posibilitatii de acces la diverse nivele ale ontogenezei prin activitatea functionala a SNC.
Evolutia isi plaseaza originea si centrul in orice sistem cu autoorganizare (15,
pag 278). Pentru J.T.Fraser natura prezinta o ierarhie de nivele integrative de
complexitate crescanda: universul; organismele; omul; institutiile. Aceste nivele
care coexista si fiecare nivel este descris de un limbaj si comporta anumite
conflicte creative nerezolvabile. Caracterul creativ consta in aceea ca furnizeaza
forta motivationala pentru declansarea nivelului integrativ superior. Dupa
acelasi autor functiile creierului uman genereaza conflictul intre sinteza si
analiza, concretizat in diferentierea functionala a celor doua emisfere (15, pag.
294).

Centrul acestui model este conceptul dublei interfate. Terminalul cu dubla
interfata ofera individului nu numai o interfata prietenoasa, evetual in limbaj
natural, cu un instrument puternic de prelucrare a informatiei formale,
discontinue, prelucrata de un procesor artificial ci si o interfata prietenoasa cu
un procesor natural de bio-feed-back (PNBFB) ce ofera individului un acces la o
interfata “fenomenologica, neformala”. PNBFB selecteaza si resemnalizeaza,
supunand astfel invatarii un anume nivel de activare a SNC ce corespunde starii
coerente a acestuia, obiectivata de obicei EEG sub forma unei activitati
sincrone, lente, ritmice (frecventa 8-13 c/s), numita ritm alfa (RA). PNBFB
resemnalizeaza RA care apare efemer si inconstient cand aceasta apare spontan
pentru a-l face voluntar si constient. Aceasta corticalizare a vegetativului este in
esenta ei procesul fundamental al hominizarii. Omul a devenit om prin acest
control asupra lui insusi. Animalul actioneaza din impuls. Dupa M. Draganescu
aceasta stare este sursa constientei la om, ea diferentiind “aproape omul de
om” (4). RA datorita coerentei sale si a unei capacitati potentiale de organizare
la nivel cognitiv este o stare antientropica. (Mentionam ca se face de obicei
deosebirea intre entropia specifica unei complexitati structurale si cea specifica
starii coerente (10)). Starea inalt organizata a masinii creer (rezultatul probabil
prin mecanism psihosomatic a unei stari organizate a a soft-ului psihic, realizata
pe un substrat de camp stationar, biocampul, cuplat ferm prin rezonanta si/sau
coerenta la un mediu subcuantic, antientropic (8)) integreaza activitatea
creierului atat “orizontal” prin sincronizarea emisferelor cerebrale stanga si
drepta, impacand conflictul dintre utilizarea sintetica si cea analitica a
simbolurilor cat si vertical prin migrarea anterioara a RA de la structurile
arhaice la cele recent achizitionate. Distingem astfel doua tipuri de activitati: o
activitate electrica functionala 1, care poate fi coerenta si desincronizata,
substrat pentru o activitate informationala, cognitiva 2, care poate fi sintetica si
analitica. Unei activitati electrice coerente ii corespunde o activitate de sinteza
iar uneia desincronizate o activitate analitica fiind egal posibila si sinteza celor
doua.
In teoria celor trei stadii ale evolutiei creerului McLean (1969) citat de S. Marcus considera ca dezvoltarea exploziva a neocortexului a creat o sciziune intre aspectele arhaice si cele noi, intre ratiune si emotie. Daca intr-adevar in starea antientropica a SNC intregul sitstem s-ar putea cupla la un singur ritm (7) atunci s-ar putea vorbi de un nivel integrator superior in care conflictul sinteza-analiza, inter-emeisferic si cel ratiune-emotie, inter-nivelic (17, pag. 95) ar fi impacate printr-o functionare holistica a creerului. Ar ramane atunci la acest nivel un nou conflict creator mai real, mai profund cel dintre sintetico-analitic pe de o parte si holistic-intuitiv pe de alta (15) conflict care ar putea fi ideal intretinut de pendularea formal-neformal implicata de utilizare calculatorului cu dubla interfata.
Koestler considera ca o cauza principala a extinctiei si stagnarii sistemelor este suprasolicitare si pierderea adaptabilitatii la mediu. Pentru evitarea acestui deznodamant, strategia evolutiei pare sa implice o regresie spre o forma anterioara mai plastica, si apoi o miscare intr-o directie cu totul noua (15). Daca luam ca referinta calculatorul ar putea fi vorba de plasticitatea SNC iar autoreferential SNC este mai plastic prin functiune decat prin structura.
Efectele pozitive ale starii antientropice asupra invatarii (27), sanatatii, creativitatii, potentialului energetic si organismului si in genere optimizarea bio-psiho-sociala a individului se rasfrange, datorita sporirii creativitatii individuale si societale si asupra stiintei si tehnologiei in genere si a tehnologiei calculatoarelor in special.

O specializare simultana in cele doua domenii sinergice, calculatorul si creierul
uman, sau o unificare a acestor domenii ar putea sa aduca strapungeri
nesteptate in aceste domenii.
O prima dezvoltare asteptata este aceia a cuplajului intim dintre tehnologic si
biologic sub forma unor “dispozitive organismice” (Masuda). Calculatorul cu
dubla interfata implica un protocol intre cele doua procesoare, cu un dispozitiv
de realizare a transfromatei Fourier rapida pentru stocari de informatie,
comparari, grafice de evolutie si performanta.
Odata cu punerea la punct a concordantei dintre concepte mentale abstracte pe
de o parte si paternuri ale activitatii creierului pe de alta (41) s-ar putea realiza
dispozitive de electronica functionala din clasa functiilor de relatie cu creierul
natural (vezi 3 pag.159) deschizand posibilitati de realizare a unor interfete in
limbaj intentional. Aceasta deschidere este sinergica unei alte perspective de
viitor in care informatia va fi stocata in calculator, conform continutului ei
semantic si nu dupa forma si sintactica de reprezentare (26, pag. 61). Un
impact deosebit ar putea exista la nivelul softului. Creatia autentica este un
amestec de “euristici structurale si euristici fenomenologice” (33). Programarea
euristica va incepe structurarea prohramelor sub impactul euristicii
fenomenologice. Deoarece orice structura gramaticala se genereaza prin
referirea unui nucleu fix, innascut, o gramatica universala (35) la care putem
avea acces mai ferm prin dubla interfata, penduland intre (sau avand simultan
acces la) cei doi poli ai ierarhiei Chomski a limbajelor, putem apropia natural
tendintele opuse create de entropia crescuta a limbajelor cu o mare
independenta de masina – limbaje evoluate (37) pe de o parte si necesitatea
apropierii acestor limbaje de limbajul natural si necesitatile utilizatorului pe de
alta parte. “Apeland la modelul proceselor de tip generativ – spune Ilie Parvu -
infinitul nu ne mai apare astfel ca o realitate complementara finitului, fiintand
alaturi de el, si cu temei generator al finitului, ca nucleul lui generator”.

Cuplajul la acest potental informational este un proces simplu, firesc (4, pag. 137) si a fost intotdeauna realizat printr-un control subiectiv al fenomenelor. Descrierea unor realitati neformale este greu de facut datorita aspectului neformalizabil al fenomenologicului, si de aceia tratarea s-a facut intotdeauna prin reducerea lor la aspectul structural (33). Chiar si tratarea din modelul de fata este o reducere la structural a aspectelor celor mai fundamentale ale fiintei umane. Impactul cu neformalul, fenomenologicul fiind descris in aproximarea limbajului natural ca o stare de bucurie, de plenitudine (Stancovici, 12), de cunoastere potentiala nelimitata (Draganescu – note asupra sentimentului cosmic, 33), de constienta perfecta de sine (M. Corneliu, 17), de a fi pur si simplu (Draganescu, Mihai Sora, 20). Tratarea formala este resimtita ca o reductie a unei realitati personale infinite dar in acelasi timp lasarea acestei probleme in afara conului de lumina al cercetarii stiintifice este de asemni o problema grava. Este necesara atunci imbinarea cunoasterii prin experimentul mintal, utilizata curent pentru crearea de modele formale in stiinta cu un tip nou de experiment – vezi conceptul experimentul filosofic, M. Draganescu (4) realizat in modelul de fata prin dubla interfata.

Datorita imposibilitatii de a intelege neformalul altfel decat printr-o abordare direct subiectiva, a fiecaruia, exista pericolul nerecunoasterii lui. “Nerecunoasterea fenomenologicului, a neformalului – spune Mihai Draganescu – ar putea prezenta un pericol pentru succesul universului nostru in cosmos” (33).
Interfata realizata de PNBFB ar putea fi integrata in cadrul electronicii functionale care vizeaza realizarea de functiuni cat mai complexe tinzand sa realizeze toate functiunile formale ale fiintei, functii nespecifice, pentru a elibera functiunile specifice ale fiintei, cum este creativitatea, si a le optimiza. PNBFB poate fi un dispozitiv de electronica functionala care isi propune sa optimizeze functia specifica a omului in univers, functia care tine spre actualizarea tendintelor devenirii (33).
“Arhitectura este o structura de functiuni” (2) iar o viziune arhitecturala larga trebuie sa integreze si functia omului in Univers. Chiar daca aceasta nu va putea fi realizata prin electronica functionala ea va putea fi optimizata sau cel putin problematizata.
Daca Generatia 5 ajuta individul sa proceseze mai eficient cunostintele, dand nastere ingineriei cunoasterii prin intelegerea procesului creator si cresterea capacitatii creatoare la care individul accede penduland intre cele doua posibilitati ale terminalului cu dubla interfata, pe de o parte extensia capacitatii de prelucrare si stocare a cunostintelor formale iar pe de alta parte expansiunea constiintei in zonele infrapsihice avand capacitatea de sinteza si genearare a informatiei noi, neformale. In stari coerente, SNC are o mare capacitate conexionalasporind in acest fel creativitatea individului. Asa cum fiecare domeniu al cunoasterii si activitatii umane poate fi dublat de o structura electrono-informationala tot astfel aceste domenii pot fi dublate de de o interfata prin PNBFB cu infinitul potential informational al naturii. Cercetarile in domeniul creativitatii au relevat necesitatea accesului accesului la zonele subliminale ale subconstientului (19) si o mare parte a personalitatilor creatoare au constatat aparitia insight-ului in stari de deconditionare, de repaos. Este de asemeni dovedita necesitatea stapanirii a cat mai multe limbaje, gramatici, structuri, reguli de inferenta etc. (20) a caror utilizare tine de perioada de activitate a procesului creator precum si necesitatea alternarii repaosului cu activitatea (29), a modului activ cu cel pasiv (4, pag 112).

Expertii oricarui domeniu de activitate pot beneficia astfel de o interfata spre cunoasterea formala a domeniului respectiv, dezvoltand in aces sens o inginerie a cunoasterii si de o interfata cu informatia neformala, profunda, creatoare si generatoare de nou a domeniului respectiv, a carui modalitate de actualizare in structurile formale si limbajele domeniului respectiv ar putea face obiectul unei inginerii a creativitatii. Aceasta permanenta pendulare, care se stabileste in timp intr-o stare intermediara, ferma, intareste atat capacitatile de cuplaj la informatia potentiala cat si abilitatea lingvistica, atat competenta
cat si performanta (30, 3, 31).

Procesul de invatare, vazut astazi ca “un raport intre actiunea unor mecanisme cu creativitate infinita si actiunea unor dispozitive de prelucrare a datelor experientei” pune in valoare omul ca “singura fiinta care manipuleaza limbaje infinite” (3). Avem pe de o parte ineismul chomskian cu invarianta si regularitatea unor structuri specifice caruia ii corespund metafora cristalului si pe de alta parte imaginea constantei unei forme globale exterioare in ciuda neincetatei agitatii interne careia ii corespunde metafora flacarii, ambele vizand proprietati complexe ale viului (35). Structura si procesul, autoorganizarea sau schemele inascute. Innascutul este asociat naturalului iar considerand dichotomiile ereditate-mediu, specie-individ, reflexiv (teoretic) – empiric, intern extern, naturalul se mai asociaza cu creativitatea, cu specia, cu reflexivul si internul. Natura apare omului in relatia subiect-obiect iar termenul pereche al naturii este cultura asa cum perechea naturalului este artificialul (32).

Dubla interfata poate fi locul in care aceste perechi de contrarii pot fi
transformate in complementaritati. Daca universul se naste prin ruperi
secvential dinamice de simetrie, viata “introduce noi simetrii prin gandire si
actiunea oamenilor, a societatii.
Intreaga dialectica a contrariilor, atat de prezenta in tot ce ne inconjoara pare
sa fie o consecinta a simetriei cu principiul fundamental (33). Accesul nostru la
potentialul informational profund, integrarea omului intr-un curcuit
fundamental de informatie (12), necesita la anumite nivele ale arhitecturii
fiintei, in genere cele psihologice, o refacere secvential dinamica a simetriilor.
Daca viata, universul, rup simetria profunda a materiei o astfel de simetrie este
in genere pregatirea unei simetrii noi, mai ample. Asa cum observa profesorul
Draganescu si asimetria este o conditie a vietii, un univers pur nu ar putea
exista (34). Probabil de aceia simetriile superioare includ anumite asimetrii
locale. Daca microprocesorul pentru a introduce noi simetrii prin gandire si
actiune mai eficienta pe anumite planuri, a rupt initial o simetrie mai profunda,
aceea dintre natural si artificial, PNBFB prin dubla interfata ar putea contribui la
refacerea acestei simetrii astfel incat natura sa nu mai fie opusa culturii ci sa
devina chiar nucleul ei generativ (32).

Inpactul asupra individului

In sistemul nervos central solutiile sunt cautate intr-un spatiu infinit al starilor
printr-un reglaj efectuat prin intermediul biocampului (8) la care SNC se
cupleaza prin coerenta activitatii sale electrice. Din punct de vedere al unor
modele cuantice ale constiintei (8, 31) in activitatea de cautare a unei solutii in
spatiul starilor SNC care dispune de o retea sinaptica a conexiunilor,
selecteaza calea optima prin procese electrochimice care au conditionari de
natura cuantica (31, pag. 56).
Procesarea informatiei fenomenologice ar putea avea cel mai inalt grad de
simultaneitate . Neurologia moderna a adaugat descrierii algoritmice a
inteligentei o descriere holistica (18). Asa cum in holograma prezenta
ansamblului in parte a fost realizata prin utilizarea unei radiatii coerente, un
model holistic al activitatii conexionale a creerului e posibil utilizand o stare
coerenta. Sincronizarea potentialelor de actiune neuronale induce aceasta
coerenta in intreg organismul. Rezultatul este “o mai mare receptivitate, o
capacitate de coordonare a fnctionalitatii organismului crescuta, o alta eficienta
fiziologica pe plan general”. De asemeni, organismul beneficiaza de acumulare
de energie prin prevalenta sistemului parasimpatic fata de cel simpatic”, are loc
“o orientare a metabolismului spre aerobioza, fapt care efecte benefice asupra
organismului cum ar fi ameliorarea anginei pectorale, prevenirea infarctului si a
neoplasmului, cresterea randamentului, a capacitatii de invatare, a creativitatii
(7, pag. 235). In esenta se presupune ca RA este in corespondenta cu starea
nervoasa care mentine existenta biologica a organismului (22) fiind si un reper
al normalitatii psihice a individului (25). Starile hiper-integrate, de tipul retelelor
neuronale sunt considerate modalitati puternic antientropice (23), dar
comunicare prin camp, superioara comunicarii prin retea ar putea descrie o
stare ultraintegrata ca cea mai puternica modalitate antientropica a acestuia.

Interfata prietenoasa

Asa cum exista un blocaj psihologic in fata claviaturii si a limbajelor formale si
in genere in fata aparatului necunoscut , lucru care a motivat realizarea
interfetelor in limbaj natural, tot astfel exista un blocaj in fata aparatelor de
timp PBFB (7) datorat asocierii inconstiente cu o violare a intimitatii persoanei
si senzatiei de lipsa de control asupra fenomenului. Interfata naturala
formalizeaza un procesor natural de biofeedback PNBFB care supus invatarii ar
putea media sau inlocui interfata prin PBFB realizand o familiarizare cu
conceptul, schema de lucru si starea urmarita. Resemnalizarea nu mai este
sonora ci este facuta de insasi fluctuatiile dinamicii metabolismului general, iar
deplasarea spre zonele coerente ale SNC se face prin corticalizarea unui proces
fiziologic semiautomat.
Procesorul de verificare cuprinde doua procesoare:
a) un procesor de teste fiziologice, dotat cu senzori, care cuprinde posibilitatea
de verificare a consumului de oxigen, rezistenta electrica a pielii,
electromiograma si in genere orice parametru care susceptibil a fi influentat
prin PNBFB su putand furmiza un feed-back de verificare; si
b) un procesor de teste psihologice care sa verifice efectele asupra
carcteristicilor personalitatii pe perioade mai mari de timp. Cuprinde lanturi de
teste complexe vizand creativitatea, autoactualizarea, capacitatea de
comunicare etc. Indicatorii pot fi agregati pentru a oferi garfice de dinamica in
timp. Modul de intocmire al testelor precum si organizarea raspunsurilor trebuie
sa asigure confidentialitatea. Procesorul de verificare este o facilitate oferita
utilizatorului PNBFB pentru a cunoaste progresul facut.

Impactul social

Mutatiile se sconteaza sa apara la nivelul constiintei individului si la nivelul constiintei sociale prin utilizarea larga a calculatorului cu dubla interfata, se intalnesc cu idealurile de dezvoltare umana si sociala pe care societatea romaneasca si le propune pe viitor. Actualizarea intregului potential creator al individului si maxima stimulare a creativitatii sociale se integreaza perfect intr-un mediu in care exista deja cadre de manifestare a creatiei de toate genurile la nivel national si in care societatea de maine e conceputa ca o societate a creatiei. De asemeni incluzand potentialul informational profund si o modalitate de actualizare a lui in descrierea arhitecturala a fortelor de productie , intervenim asupra acestor forte inca de la originea lor, potentialul creator al individului, izvor al creativitatii, motivatiei si energiei umane. Se poate astfel crea cel mai bun cadru pentru gandirea muncii, a fortei de munca, in contextul esentei fiintei umane, ca element definitoriu al ei.

Concluzii

Traim intro lume dominata de modelele si ideile stiintei. Secolul nostru este dominat de modele ale legii entropiei. Principiul al doilea al termodinamicii spune ca materia si energia pot fi modificate intr-o singura directie si anume dintr-o forma utilizabila intr-o forma neutilizabila, dintr-o forma disponibila intr-o forma indisponibila, dintr-o forma ordonata intr-una dezordonata. Aceasta lege devine unul din modelele eshatologice ale secolului (40); in univers totul se misca ireversibil spre haos. “Oriunde si oricand se creaza pe Pamant sau in univers o structura ordonata, aceasta are loc dupa legea entropiei pe seama unei cresteri a dezordinii mediului” (38). Un ocean de entropie nu poate fi contracarat de cateva insule de negentropie, rezultanta de ultima instanta este este intotdeauna entropia (40). “Legea entropiei – spune Rifkin – va decide in calitate de paradigma dominanta asupra perioadei urmatoare a istoriei noastre. Einstein a numit-o legea principala a intregii stiinte iar Edington a considerat-o legea metafizica a intregului univers (35).
Din fericire insa acest sfarsit de secol ne readuce noi modele ale sperantei in stiinta, in care principiul al doilea al termodinamicii poate deveni numai un caz particular al unei legitati mai profunde. Legea a doua se aplica numai la sistemele izolate iar organismul, societatea si universul cu observator sunt sisteme deschise spre un mediu profund, subcuantic, anentropic. In ambianta acestor modele noi, cum ar fi cel al lui Prigogine si in contextul unei traditii romanesti a gandirii energetic-entropice (39) au fost posiibile modele filosofice si stiintifice care pot sta la baza unei viitoare societati antientropice (3,4, 34). In acelasi context de idei modelul nostru propune doar integrarea in terminalul calculatorului a unui device simplu (PBFB) care intr-un cadru conceptul adecvat (PNBFB) sa faciliteze o apropiere participativa de aceste idei sau cel putin sa le problematizeze prin crearea unui cadru mintal in care problema efectelor antientropice sa devina participativ un mod de a vedea si cerceta lumea.

Bibliografie

1. Mihai Draganescu -Informatica si Societatea, Editura Politica, 1987.
2. Mihai Draganescu – A doua revolutie industriala, Editura Tehnica, 1980
3. Mihai Draganescu – Stiinta, tehnologia si civilizatia – in volumul Revolutiile
industriale in istoria societatii, Editura Politica, 1981
4. Mihai Draganescu – Profunzimile lumii materiale, Editura Politica,1979,
Ortofizica, Editura stiintifica si enciclopedica, 1985
5. Mihai Draganescu – Sistem si civilizatie, Editura Politica, 1979
6. Constantin Gorgos – Vademecum in Psihiatrie
7. Dumitru Constantin – Inteligenta materiei, Editura Militara, 1981
8. Paul Constantinescu Sisteme ierarhizate, Editura Academiei, 1986
9. Ilya Prigogine si Isabele Stengers – Noua alianta, Editura Politica, 1984. In
“Coerenta ca ordine”, volumul Filosofia fizicii, Editura politica 1984, Victor
Velculescu spune: “la coerenta materia capata uimitoare proprietati
ondulatorii”. Amintim in acest sens si comunicarea “Laserul ca model
interdisciplinar tinuta de Victor Velculescu la CSI.
10. Ionel Purica – Stiinta si progresul societatii, Magazon 26/84
11. Paul Caravia – O paradigma comunicationala a vietii sociale si
interdisciplinaritatea – in volumul “Interdisciplinaritatea in stiinta
contemporana”, Editura Politica, 1980
12. Virgil Stancovici – Filosofia Informatiei, Editura Politica, 1975
13. Ilie Parvu – Infinitul si infinitatea lumii, Editura Politica, 1985
14. Victor Velculesc – Coerenta ca ordine, in volumul Filosofia fizicii, Editura
Politica, 1984
15. Solomon Marcus – Timpul, Editura Albatros, 1985
16. Fiziologia si fiziopatologia sistemului nervos – Editura Medicala, 1976
17. Corneliul Mircea – Intercomunicare, Editura stiintifica si enciclopedica, 1979
18.
Constantin Balaceanu – Anatomisti in cautarea sufletului, Editura Albatros,
1981
19. Ion Moraru – Un model epistemologic-psihologic al creativitatii tehnice,
Editura stiintifica si enciclopedica, 1980
20. Mihai Sora – A fi, a face, a avea, editura Cartea Romaneasca, 1985
21. Modele matematice in problematica dezvoltarii, Editura Academiei, 1982

22. Valentin Pascu – Optimizator biologic – Tehnium, 11/84
23. Adrian Restian – Medicina Cibernetica, Editura medicala, 1983
24. Mihaela Rocco – Creativitatea individuala si de grup, Editura Academiei,
1979
25. Constantin Arseni, Ioan Roman – Atlas clinic de electroencefalografie,
Editura stiintifica si enciclopedica, 1986
26. Zeno Folescu – Quarcurile, supersimetria si superstringurile, Editura
stiintifica si enciclopedica, 1988
27. Sorinel Balan – Invatarea prin dubla interfata o posibila revolutie in
educatie – comunicare CONDINF, Cluj Napoca, 1989
28. Vasile Baltag – Arhitectura viitoarelor calculatoare electronice – in volumul
Viitorul electronicii si informaticii, Editura Academiei, 1986
29. PP Neveanu – Dictionar de Psihologie, Editura Albatros, 1978
30. Paul Dobrescu – Computere si trandafiri – Editura politica, 1988
31. Solomon Marcus – Inventie si descoperire, Editura Cartea Romaneasca,
1989
32. Solomon Marcus – Inventie sau descoperire, Editura Cartea Romaneasca,
1989
33. Mihai Draganescu – Spiritualitate, informatie, materie – Editura Academiei,
1988
34. Mihai Draganescu – Ortofizica, Editura stiintifica si enciclopedica, 1985

35. Teorii ale limbajului, teorii ale invatarii. Dezbaterea dintre Jean Piaget si Noam Chomski – Editura POplitica, 1988
36. Dumitru Constantin – Electroencefalografia, Editura Militara, 1985
37. Solomon Marcus – Limbaje formale pentru limbaje de programare. Volumul Viitorul electronicii si informaticii, Editura Academiei, 1979
38. Jeremy Rifkin, F Howard – Entropy, a new wold view, Viking Press, NY, 1980
39. Solomon Marcus – Moduri de gandire , Editura stiintifica si enciclopedica, 1987
40. Bruno Wurtz – Filosofia anticiparii, vol II, UVT, Centrul de stiinte sociale, 1988
41. Ercic J Lerner – Why can’t a computer be more like a brain? – High Technology, august, 1984
42. Dan Farcas – Calculatorul Electonic si gandirea umana, Editura Albatros, august, 1984
43. Calculatoarele electronice din generatia 5-a – Editura Academiei, 1985


Comunicare este interesanta si prin faptul ca este prezentata in ultimele luni ale comunismului si poatra amprenta cerintelor vremi. Manifestarile stiintifice erau dedicate unui congres al partidului, vezi mai jos, si ele trebuiau sa contina mici dovezi de loialitate fata de ideologia timpului pentru a putea fi prezentate. In lucrarea de fata se face referire la omul multilateral dezvoltat care era in epoca produsul societatii socialiste multilateral dezvoltate. Le-am mentinut in text pentru a marca momentul istoric asa cum a fost. Intregul text al comunicarii camufleaza idei mult mai simple dar care au fost criptate in text datorita interdictiilor timpului.

Progres in Stiinta Calculatoarelor

 

Un domeniu care face acest studiu actual este wearable computer https://internetofthingsagenda.techtarget.com/definition/wearable-computer


DESPRE AUTOR

sorinelb-150x150

Salut! Numele meu este Sorinel Balan si vreau sa-ti urez bun venit pe blogul meu. Scriu saptamanal despre cum poti sa castigi mai mult invatand mai mult despre it, social media, e-learning, intranet: stiri, tendinte, strategii, cursuri, tips&tricks.

Pentru a fii mereu în contact cu ultimele noutati, te invit să te abonezi AICI. Stii mai mult, castigi mai mult