Invatarea prin dubla interfata – o posibila revolutie in educatie
Comunicare stiintifica la Condinf 1989 – Cluj-Napoca
Sorinel Balan ITCI
This paper intends to create a wider conceptual and interdisciplinary background. In this context, it describes the possibility to add new technical accesories to a personal computer and to create, consequently, the possiblilty of developing a new computer-aided activity. Formal-informal duality, proposed by professor Mihai Draganescu, served for us as a basis in promoting the “Double Interface” concept: the interface with a deep informal achieved by means of a natural bio-feed-back processor is added to the computer friendly interface, as this is well known from literature.
Our proposal is supported by arguments taken from neurpsychology, from research activities on creativity and from the effects of the mood achieved by biofeedback on creative capacity on the process of learning.
© Photographer: Colorscurves | Agency: Dreamstime.com
Odata cu aparitia si apoi expansiunea calculatoarelor personale exista, potential pentru fiecare individ, accesul la o mare cantitate de informatie formala, la rezervorul imens al cunoasterii acumulate de stiinta si cultura umanitatii. In fata acestei descoperiri cruciale s-a crezut la inceput ca pentru rezolvarea tuturor problemelor invatarii nu mai ramane decat efortul de a organiza cat mai eficient aceasta cunoastere si de a o structura in programe de invatare flexibile, individualizate, apte de a ne-o prezenta cat mai rapid si mai pedagogic. Experinta a dovedit insa ca ramane inca deschisa problema invatarii umane. Cum putem invata creator? Ce putem avea acces la sensibilitate si afectiune, la infinitele ratiuni neformale ale Fiintei? Poate procesul invatarii sa fie exclusiv automat sau exista mereu ceva neformal in invatare? Calculatorul nu il invata pe om ci doar il asista. Procesul invatarii umane are atat radacini neformale care nu pot fi automatizate cat si aspecte formale, automatizabile (1). Calculatorul manevreaza obiecte, obiecte de cunoastere in cel mai bun caz, dar obiecte in ultima instanta, insa toate aceste obiecte se adreseaza unui subiect uman. Calculatorul nu poate intelege subiectivitatea umana dar o cunoastere a acestei subiectivitati nu poate lipsi dintr-o pedagogie integrala. Iata cateva dintre problemele puse destul de frecvent de diversi autori in literatura de specialitate sau de popularizare. Referatul de fata incearca sa arate cum o parte din aceste probleme ar putea fi rezolvate paradoxal, tot printr-o activitate asistata de calculator modelata intr-un cadru conceptual mai larg cuprinzand si aspectele neformale ale invatarii.
Pentru ca invatarea sa fie optima sunt necesare cateva conditii biopsihologice. Este de exemplu stiut ca anxietatea, stressul, nu favorizeaza invatarea. Cercetari facute asupa acestor conditii demonstreaza ca exista o stare mintala anume in care motivarea, energia, atentia sunt maximizate optimizand astfel procesul invatarii. Am denumit aceasta stare “starea antientropica a constiintei umane” datorita coerentei potentialelor de actiune neuronale deci a entropiei minime a sistemului nervos si datorita deschiderii interdisciplinare a termenului entropie. Starea antientropica a constiintei este o stare de repaos psihosenzorial, caracterizat prin: activitate electrica bogata in unde alfa-theta, sincronizarea potentialelor de actiune neuronale pe intregul craniu, migrarea anterioara a ritmului alfa, deci o sincronizare a structurilor recent achizitionate, diminuarea metabolismului, scaderea acidului lactic in sange(indicand descresterea anxietatii), cresterea rezistentei electrice cutanate etc.(2). Neurologul Dumitru Constantin enumera cateva efecte psihologice ale starii denumita de noi starea antientropica a constiintei; acestea sunt: potentialul energetic maxim, o mai mare receptivitate a creerului, extensia constiintei in zonele subliminale care sunt sediul pulsiunilor afective si creatoare unde se gaseste intreaga forta si motivatie a persoanei, cresterea capacitatii de invatare, a stabilitatii emotionale si creativitatii, stimularea capacitatii de elaborare a ideilor, a conceptelor logice, a fortei afective si luciditatii.
© Photographer: Andreus | Agency: Dreamstime.com
Marea capacitate conexionala a creerului in aceasta stare ar putea fi explicata prin modelul functionarii holografice a acestuia (3). Acesti tip de functionare s-ar putea datora campului creat prin sincronizarea potentialelor de actiune neuronale. In aceasta stare coerenta de constiinta in care creerul se poate cupla la ritm unic (2) el se comporta asemeni structurilor disipative descrise de Prigogine si Stengers (4), structuri in care totul comunica cu totul iar sistemul se comporta ca un intreg, fiecare parte fiind instiintata de comportamentul ansamblului. Creerul nostru are un imens potential de relatie si acesta pare sa fie cel mai bine actualizat in aceasta stare. Acest lucru este important din punct de vedere psihologic deoarece a invata, a invata creator inseamna a descoperii noi relatii intre lucrurile lumii, relatii concretizate in noi conexiuni neuronale (5). Aici ar putea sa apara diferenta intre invatarea de mentinere si invatarea inovatoare (6) si tot aici diferenta intre metodele clasice de instruire si cele moderne: “In aceste conditii – ne spun autorii Ion Diamandi si Lucia Cryseea Calinescu in cartea Dialog cu viitorul – trebuie cautate forme si metode noi de instruire care sa beneficieze din plin de resursele de care dispun subiectii in procesul instruirii….Calculatorul trebuie privit ca o prelungire a capacitatii sale intelectuale, o sursa de potentare a puterii de creatie, cu largi orizonturi”. Acest lucru poate fi facut de terminalul calculatorului sau de calculatorul personal avand programe de instruire asistata prin care se pot simula fenomene, construi modele etc. dar procesul invatarii poate fi mult imbunatatit de terminalul cu dubla interfata (8).
© Photographer: Kts | Agency: Dreamstime.com
Ce este terminalul cu dubla intefata? Sa ne imaginam reunirea intr-un singur terminal a procesorului obisnuit si a unui “procesor natural de bio-feed-back*“, avand anexat un senzor de generatie superioara pe de alta parte (procesorul de bio-feedback ne paote resemnaliza o anumita stare fiziologica, in cazul de fata cea aferenta starii antientropice a constiintei, supunand-o astfel invatarii (9). Putem de asemnei asocia si programe cu lanturi de teste psihologice realizate prin soft pentru a verifica efectele in timp ale starii invatate prin procesorul de biofeedback. In acest fel folosind sintagma lui Haberstreit cu privire la activitatile asistate de calculator putem spune ca exista doua tipuri mari de activitati: CAO – activitati obiective asistate de calculator si CAS cativitati subiective asistate de calculator intre care locul principal l-ar ocupa starea antientropica a constiintei care este prin capacitatea sa conexionala la baza tuturor activitatilor neformale, creatoare ale individului. Avem astfel o dubla expansiune a posibilitatilor individului: o extensie a capacitatii de stocare si prelucrare a datelor si cunostintelor formale pe de o parte si o expansiune a constiintei in zonele infrapsihice avand capacitate de sinteza si generare a informatiei neformale. Aceasta dubla expansiune realizata de dubla interfata ar putea potenta, odata in plus, creativitatea individului. S-a facut observatia ca invatarea realizata de un calculator poate fi automata, mecanica, de mentinere. Dar chiar si omul care invata doar sintagme, reguli, structuri, fara a accede la esenta fiintei sale pentru a face un transfer de entuziasm, de motivatie, este un automat. Pe de alta parte odata avand acces la metamotivatia zonei profunde, a nu folosi memoriile automate, bancile de cunostinte, modelarea pe calculator, euristicile formale ar fi deasemeni un imens handicap pentru invatarea creatoare. Este stiut ca orice individ creator are nevoie de o colectie cat mai mare de sintagme, gramatici, limbaje etc. (10), ori cine mai bine decat calculatorul ne poate furniza aceste structuri?
Pentru om o problema a invatarii automate, pentru ca aceasta sa fie creativa, pare sa fie “de-automatizarea gandirii“. Este oare aceasta stare nenaturala, arbitrara sau este o stare naturala a constiintei umane? Cercetarile facute asupra creativitatii si conditiilor in care aceasta apare, arata ca intuitia se produce in genere prin aceasta de-utomatizare a fiintei iar studiul traseelor EEG demonstreaza prezenta ei naturala in momentele de crepuscul, dintre veghe si somn. Mai mult decat atat, aceasta stare coerenta este legata de electrogeneza cerebrala si pare sa fie o stare naturala a copilului pana la 12-14 ani cand traseele devin asemanatoare adultilor. Citam din Atlasul de Electroencefalografie (11): “Noul nascut are o activitate lenta de tip delta cu amplitudine mica. Intre 1 si 2 ani activitatea lenta creste in amplitudine. La 2-4 ani tetha devine dominanta. Dupa 10 ani alfa devine stabil”.
© Photographer: Minemero | Agency: Dreamstime.com
Aceste stari de coerenta ar putea justifica imensa creativitate a copiilor observata de J. Piaget. Copilul are o extraordinara masina de inferente dar nu are inca o banaca de cunostinte. Dobandirea cunostintelor, nu prin ele insele, ci mai degraba prin modul de dobandire a lor, de obicei departe de invatarea prin joc, pare sa invalideze masina noastra de inferente. Varsta de 12-14 ani apare astfel ca o varsta importanta. Este probabil varsta la care am putea sa incepem nu sa invatam ci doar sa NU pierdem starea antientropica a constiintei. Aceasta invatare ar putea rezolva inca de la originea ei problerma fundamentala a juventologiei. Edgar Morin citat de Fred Muler descrie nodul gordian al hominizarii ca “Juvenilizarea cerebralizarii si cerebtralizarea juvenilizarii“. “Juvenilizarea corespunde unei incetiniri ontogenetice, adica unei prelungiri a perioadei biologice a copilariei si adolescentei si chiar unei nedesarvasiri ontogenetice”. “Prelungirea copilariei permite continuarea dezvoltarii oragnizationale a creerului…”. “Ritmul incet al dezvoltarii ontogenetice este favorabil aptitudinii de a invata, perfectionarii intelectuale, impreganarii deci transmiterii culturale. “Nedesavarsirea” care antreneaza cu ea hominizarea nu consta atat in trasaturile anatomo-fiziologice secundare ci in nedesavarsirea potentiala a creerului. Adultul este nedesavarsit cerebral in sensul ca creerul lui poate continua sa invete, poate asigura noi adaptari, dobandi noi strategii, noi deprinderi de a actiona dupa perioada copilariei si tineretii”. Autorul amintit conchide in continuare ideilor lui E. Morin ca o legitate a dezvoltarii speciei umane este aceea a permanentei ei intineriri.
Credem ca invatarea prin Dubla Interfata este o invatare creativa si participativa (6) si poate fi un pas important sau cel putin un cadru conceptual favorabil “sintezei omului de maine”, omul multilateral dezvoltat**, exponent al valorilor umaniste si stiintifice deopotriva. Poate ca la aceasta ar contribui in buna masura integrarea orizontala realizata de sincronizarea activitatii electrice a celor doua emisfere. Potentarea creativitatii necesita insa si accesul la procesele subconstiente deci si o integrare verticala care presupune sincronizarea activitatii electrice a structurilor recent achizitionate ale creerului cu cele arhaice. A, Koestler si Mc Lean (1969), citati de S Marcus, vorbind despre cele trei stadii in dezvoltarea creerului considera ca in timp ce cererul reptilian si cel paleomamifer sunt perfect integrate, dezvoltarea exploziva a neocortexului a dus la o greseala evolutionara constand intr-o insuficienta coordonare intre creerele reptilian si paleomamifer (avand asociat comportamentul emotional) pe de o parte si creierul mamifer nou (avand asociat un comportamet rational) pe de alta parte. Aceasta incapacitate de coordonare intre diferitele nivele cerebrale ar putea explica in parte conflictul dintre ratiune si emotie. Koestler sugereaza necesitatea gasirii unei solutii de coordonare a structurilor cerebrale vechi si noi. In ce masura ar putea fi reliazata aceasta coordonare sau corticalizare a vegetativului cum spunea Dr Sergiu AlGeorge prin procesul natural al bio-feed-backului, este desigur o directie de cercetare pentru viitor.
In contextul mutatiilor sociale provocate de tehnologia informatiei s-a vorbit de un al treilea val de civilizatie iar profesorul Mihai Draganescu analizand impactul pe care descoperirea zonelor profunde ale lumii l-ar putea avea asupra civilizatiei umane, propune nominalizarea unui nou val de civilizatie sub forma conceptului “o noua revolutie tehnico-stiintifica” (1). Consecventi cu aceasta idee am putea avansa ideea invatarii prin dubla-interfata cu o noua revolutie in educatie, a 5-a dupa dihotomia lui Eric Ashby in care prima revolutie a fost diferentierea educatorilor si parintilor, a doua cea cuvantului scris, a treia a galaxiei Guttemberg, si a patra a interfetei cu calculatorul.
Terminalul calculatorului are oricum o multime de anexe care ofera diverse facilitati utilizatorului cum ar fi joistickul, mouse-ul etc. Acum cand invatarea creatoare o consideram ca unica sansa de supravietuire, cand dramatica deviza “creaza sau pieri” devine un comandament al timpului, cand insasi complexitatea esafodajului tehnologiei informatice si babelizarea limbajelor ameninta cu incoerenta, adaugarea la terminalul calculatorului a procesului natural de bio-feedback ar putea genera o mutatie importanta a educatiei umane in contextul civilizatiei umane.
Bibliografie
1. Mihai Draganescu -Informatica si Societatea, Editura Politica, 1987.
2. Dumitru Constantin – Inteligenta materiei, Editura Militara, 1981
3. Karl Pribram – Languages of brain, 1971
4. Ilya Prigogine si Isabele Stengers – Noua alianta, Editura Politica, 1984
5. E. Thorndike – Invatarea umana – Editura didactica si pedagogica , 1983
6. Botkin, Elmandjara, Malita – Orizonatul fara limite al invatarii, Editura Politica, 1981
7. Ion Diamandi, Lucia Cryseea Calinescu – Dialog cu viitorul, Editura stiintifica si enciclopedica
8. Comsa R., Balan Sorinel – Generatia 5, infinit – Comunicare Procomp
9. Constantin Gorgos – Vademecum in psihiatrie, Ed Medicala, 1985
10. Mihai Sora – A fi, a face, a avea – Editura cartea Romaneasca, 1985
11. Constantin Arseni, Ignat Roman – Atlas Clinic de electroencefalografie, Editura stiintifica si enciclopedica, 1986
© Photographer: Andreus | Agency: Dreamstime.com
* procesor natural de bio-feed-back - este o expresie care a fost folosita la acea vreme in prezentare pentru a inlocui termenul “Meditatie Transcendentala”. In acea perioada termenul era interzis si pentru a putea tine prezentarea am folosi tun temen care este un pic mai evaziv dara care totusi spune ceva despre MT care poate fi privita ca un proces de bio-feedback natural dar care nu tinde doar spre o stare alfa ci spre transcendere pentru care ritmul alfa este doar una din caracteristicile fiziologice care definesc starea.
** omul multilateral dezvoltat – comunicarea a fost pastrata exact in forma in care a fost prezentata atunci tocmai pentru a pastra modelul asa cum esra acceptata in epoca si expresia omul multilateral dezvoltat esra una din exprexiile cheie ale epocii. Era ca un fel de parola, de cuvant cheie, de mantra a epocii pe care daca o spuneai intr-un text asta facea sa para ca esti de al casei, sau pentru altii ca ai facut compromisul, necesar pentru unii, doar compromis pentru altii.
DESPRE AUTOR
Salut! Numele meu este Sorinel Balan si vreau sa-ti urez bun venit pe blogul meu. Scriu saptamanal despre cum poti sa cresti mai mult invatand mai mult despre it, social media, e-learning, intranet: stiri, tendinte, strategii, cursuri, tips&tricks.
Pentru a fii mereu în contact cu ultimele noutati, te invit să te abonezi AICI. Stii mai mult, castigi mai mult