Time Management si programul MT in articolul “Improved time management through human development: achieving most with least expenditure of time” de Harald S. Harung – vorbeste despre nevoia de a imbunatatii managementul timpului.

Se vorbeste ades despre Managementul Timpului fara trimitere la sursa timpului, la ceea ce de fapt creaza timpul. Abordarile sunt superficiale si adesea ineficiente sau mai exact nu sunt despre un management real al timpului ci despre o organizare a timpului nostru ceea ce este cu totul alceva.

Inainte de a aprofunda articolul trebuie sa ne punem cateva intrebari care sunt naturale si timit la experinte de viata. Ce este timpul? Cine il genereaza? Unde se nasc de fapt evenimentele? Observam ca timpul subiectiv este un fenomen de relatie. Cand avem un singur eveniment in campul constiintei timpul se scurge mai greu iar cand sunt multe evenimente el pare a se scurge mai rapid. Dar daca am avea acces la corelatia infinita ar mai exista timp sau acest eveniment ar atemporal.

Daca mintea noastra este angajata la nivel relativ unde venimentele sunt necorelate aici timpul este foarte dens dar daca mintea noastra coboara la nivelul profund, absolut al realitatii, unde evementele sunt corelate avem un timp rarefiat sau un colaps al functiei de unda a timpului?

Daca suntem la 0 la minus 43 secunde, acolo unde universul nu s-a nascut inca si deci evenimentul UNU nu a aparut inca suntem si inainte de nasterea timpului si spatiului. La fel este si universul mintii. Noi generam evenimentele. Orice eveniment se naste dintr-un gand care se naste de la Sursa mintii, starea cea mai simpla a constiintei – constiinta transcendentala.  Meditez si apoi am o intuitie, exprim o idee, o dezvolt si apoi acesta devine un proiect la care pot lucra ani de zile. Asa se nasc toate evenimentele, ele apar de la Sursa gandului. Managementul timpului ar insemna ca noi sa gestionam intregul proces pornind de la sursa gandului si doar la nivele de suprafata, un fel de organizatori de evenimente. Organizare de evenimente nu este inutila daca este integrata cu evenimentul primar, cu Sursa gandului, sursa oricarui eveniment.

Si in articol autorul spune ca timpul este o măsură a schimbarii, a duratei unei secvente de venimente. În societatea de astăzi , schimbarea , diversitatea , si complexitatea cresc cu o viteză accelerata . Prin urmare , capacitatea de a gestiona schimbarea – și timpul – este din ce in ce mai mult un factor critic.

Scopul unei administrari bune a timpului este în primul rând de a obține rezultate maxime exterioare intr-un minimum interval de timp si de a face mai puțin pentru a realiza mai mult. Principiul minimei actiuni sta la baza universului. Natura realizeaza mereu maxim cu un efort minim. Meditatia ne ajuta sa facem asta proiectand gandul si actiunea de la nivelul starii de minima excitatie a mintii, starea cea mai simpla a constiintei. Plecand de la acest nivel de potential maxim gandul are pe de o parte forta si pe de alta cooperarea si sustinerea mediului. Procesele din mediul nostru isi au orginea in aceiasi sursa si in acest fel sunt in armonie cu evenimentul creat de noi.

Cand creem evenimente de la nivelul sursei mediul ne sutine, “raul ne ajuta sa-l innotam si dealul ne ajuta sa-l urcam” iar ceilalti “ne dau restul”(Noica). La nivel relativ timpul este bani dar la nivel absolut, timpul este Fiinta “Time is Being”.

Actiunea în stări superioare de conștiință pare să fie caracterizată de experiența interna a unei ne-schimbator si “atemporal acum” coexistand cu activitate exterioara într-o lume în continuă schimbare.

Cineva spunea aratand spre realizarile Americii, si e general valabil: tot ce vedeti s-a nascut din idee. Dar esenta economiei unei tari este rapidintatea si eficienta cu care un gand, o ideea apare de la nivelul Sursei gandului si apoi se transforma in proiect si in realizare concreta. Cand populatia unei tari este antrenata sa actioneze de la nivelul minimei excitatii cu minim de efort pentru a crea bunuri si servicii atunci economia natiunii este ECOnomia Naturii.

Hawking ( 1989) prezintă două săgeți ale timpului care disting trecutul de prezent . Prima, potrivit celei de a doua legi a termodinamicii, totul în jurul nostru se schimbă spre o mai mare dezordine. A doua este sageata timpului psihologic. Ambele merg in directia descresterii ordinii.

Din fericire pentru noi, a doua lege a termodinamicii se aplică numai sistemelor închise. Conform termodinamicii sistemelor departe de echilibru, este posibil ca un sistem deschis, introdeschis cf Draganescu, sa schimbe direcția in sensul unei ordini crescute. Omul este un astfel de sistem deschis. Omul este un factor antientropic.

Noi stabilim “un mic colt de ordine în univers intr-un univers in continua dezordine” (Hawking, 1989).

In fizica newtoniana timpul este fix in timp ce in fizica cuantica timpul este relativ.  (Penrose, 1991)  Timpul incetineste pentru un observator in miscare si chiar se opreste daca observatorul se misca cu viteza luminii.

 


DESPRE AUTOR

sorinelb-150x150

Salut! Numele meu este Sorinel Balan si vreau sa-ti urez bun venit pe blogul meu. Scriu saptamanal despre cum poti sa castigi mai mult invatand mai mult despre it, social media, e-learning, intranet: stiri, tendinte, strategii, cursuri, tips&tricks.

Pentru a fii mereu în contact cu ultimele noutati, te invit să te abonezi AICI. Stii mai mult, castigi mai mult