Toleranta poporului roman a fost amintita de Eminescu, care consideră toleranţa religioasă o trăsătură fundamentală a românilor si de Dumitru Draghicescu in Psihologia poporului roman.

Toleranta a fost mentionata ca o calitate care decurge din spiritualitatea nativa a poporului, acea spiritualitate de care in Sase Maladii Ale Spiritului Contemporan  Constantin Noica spunea ca este un gen de spiritualitate care este acasa in Bhagavad Gita. In Sentimentul romanesc al Fiintei si in Cuvant impreuna despre rostirea romaneasca, Noica arata ca spiritualitatea nativa a poporului roman este dovedita de structurile lingvistice, acestea fiind intim legate de gandire.

Ahoretia ar putea fi principala “maladivitate” * clasica romaneasca. Este o “maladie” a luciditatii iar poporul ca si omul de aici par lucizi si trezi; este una care nu refuza, orbeste, sensurile generale precum achatolita dar nici pe cele individuale precum atotedita…ci refuza doar…determinatiile, necontrolate si nefiltrate prin intelepciunea mintii, pe care si le pot da omul si popoarele.
Daca ahoretita pare oarecum stranie in civilizatia spiritului deschis activ care este cea europeana, ea se dovedeste in schimb acasa in conceptia si spiritualitatea indiana, unde monumentul literar corespunzator nu mai este o simpla opera dramatica, nici o experienta excentrica si juvenila ca hippismul, ci o extraordinare epopee, stind in miezul culturii respective, ca “Bhagavad Gita”… “Ahoretia este “maladia” nascuta sub rapt sufletesc ori intelectual, ducand la o brusca iluminare sau luciditate de constiinta…

Constantin Noica – “Sase Maladii Ale Spiritului Contemporan

Din acest motv credem ca toleranta poporului roman este una buna, un punct tare in termeni de analiza SWAT si nu un defect, o slabiciune chiar daca la o privire sumara poate sa para asa. Toleranta poate fi derivata din sentimentul romanesc al Fiintei, care la randul lui se naste dintr-o traire spontana, nativa a constiintei profunde, neschimbate, absolute a Fiintei nelimitate.

Asa cum experienta nelimitarii Fiintei in constiinta noastra la nivel fundamental nu face decat sa se constituie ca un referential absolut pentru definirea la nivel relativ a limitelor cat mai clare si mai precise tot astfel toleranta, derivata din acesta traire a nivelului la care cel rau si cel bun, cel bogat si cel sarac, tigrul dar si mielul sunt tolerate intr-o mai larga intelegere a tot ce exista. Dar acesta toleranta la nivel absolut desi aduce cu ea toleranta si compasiune la nivel relativ ea nu este altceva decat referentialul pentru intoleranta zero la nivel relativ pentru orice incalca legea naturala. Cel care experimenteza toleranta buna de la nivel absolut va manifesta la nivel relativ toleranta zero fata de erori si incalcari ale legii naturale care descriu limitele la nivel relativ. Sunt fata si reversul aceleiasi medalii cu absolut in loc de cap si relativ in loc de pajura.

In teologie se foloseste termenul ingaduinta. Dumnezeu ingaduie. “Ingaduirea cea mai deplina domneste in Tarile Romane.” spune Obedenaru citat de Draghicescu. Avand acces la acest nivel omul este tolerant dar doar ca sistem de referinta. Sfintii care au avut acces la Constiinta Nelimitata au transformat trairea lor la nivel relativ in numeroase limite si reguli de traire duhovnicesca, vezi sutele de limite ale indreptarelor de spovedanie. Toleranta la nivel absolut este nelimitata, este insa o experienta in constiinta si cand ea se transfroma in gand si actiune la nivel relativ devine norma, lege si toleranta are loc in limite de acum foarte exacte, cu atat mai exacte cu cat experienta tolerantei nelimitate este mai stabila in constiinta noastra. Limita este la nivel relativ ce este nelimitarea la nivel absolut iar toleranta infinita la nivel absolut se transforma in toleranta intre limite extrem de clare si de precise. Cine are experienta tolerantei infinite nu tolereaza nici o cuanta de eroare, de incalcare a legilor naturii sau societatii. In sistemele TQM se vorbeste despre o toleranta zero fata de erori care se bazeaza pe optimizarea permanenta a proceselor. Cel care are acces la constiinta nelimitata pare insa sa descopera ca este built in ceva mai mult decat un sistem TQM, un mecanism AQM – Absolute Quality Management, in care accentul se pune pe procesul de la baza tuturor proceslor, procesul prin care gandul este proiectat de la baza lui spre idee, proiect, actiune. Seturile de reguli, indreptarele morale elaborate in cadru religios sunt prolegomene ale standardelor AQM. Toleranta nelimitata defineste nivele de toleranta extrem de rafinate.

Toleranta este o conditie pentru dialogul  intercultural iar acesta poate aduce forta multiculturalismului in locul slabiciunii monoculturale.